Val de pneumonii în spitalele de copii. Medic pediatru: „Ne confruntăm cu o patologie absolut neobişnuită”

Dr. Ana Maria Daviţoiu, medic primar pediatrie la Spitalul de copii Victor Gomoiu din Capitală, şeful secţiei clinice pediatrie 1, în care se tratează patologia respiratorie, a declarat că medicii din spital se confruntă în această perioadă cu multe cazuri neobişnuite pentru luna septembrie, pe care le întâlnesc de obicei în perioada de iarnă. Cei vulnerabili sunt de această dată copiii mai mari, explică medicul.

În acest moment, la Spitalul de copii Victor Gomoiu din Capitală sunt internate în jur de 20 – 25 de cazuri de copii cu pneumonie, iar mulţi au nevoie de mască de oxigen. “Ne confruntăm cu o patologie absolut neobişnuită pentru luna septembrie, o patologie care seamănă foarte mult cu patologia de iarnă, cu forme de boli respiratorii joase, adică pneumonii, bronşiolite la copiii mici, cu forme severe, cu insuficienţă respiratorie acută la copii cu vârste variate, de obicei cei vulnerabili erau sugarii şi copiii mici. Acum avem copii cu insuficienţă respiratorie, copii de 5 ani, preşcolari, şcolari mici, neobişnuit. Probabil că patologia este favorizată de reluarea şcolii, în momentul în care ei merg la şcoală reiau colectivităţile şi nu merg strict în colectivitatea clasei, merg la cluburi, merg la cercuri, fiecare are aria lui de preocupări şi atunci vin în contact, o dată la şcoală, pe urmă cu cei de la judo, cu cei de la pictură, cei de la pictură merg în altă parte şi atunci transmiterea din punct de vedere epidemiologic este mult mai mare”, a explicat Dr. Daviţoiu, pentru News.ro.

Formele de boală sunt grave, faţă de anii precedenţi

Cazuri neobişnuit de multe şi pentru medicii cu vastă experienţă în pediatrie. Mulţi dintre copiii internaţi în această perioadă în spital sunt dependenţi de oxigen, fac aerosoli şi au analizele modificate. Medicul spune că nu a fost nevoie să fie intubat niciun copil, dar că formele de boală sunt grave, faţă de anii precedenţi. “Avem minimum 20 – 25 de cazuri de pneumonie internate, paturile de pediatrie sunt 80. Sunt cei cu vârstele foarte mici, dar în mod neaşteptat sunt şi preşcolari şi şcolari mici, copii de 5-7 ani pe care şi în alte dăţi când îi avem cu pneumonii, ca grup de vârstă mă refer, ei nu evoluează cu insuficienţă respiratorie, adică sunt neobişnuit de mulţi, şi pentru unul care are experienţă mare ca mine datorită vârstei, este neobişnuit de mult să avem atât de mulţi copii dependenţi de oxigen şi cu nevoie de medicaţie inhalatorie, de aerosoli, cu analize modificate, cu sindrom funcţional respirator şi insuficienţă respiratorie. Cei mai mulţi dintre copii fac febră mare şi au semne de insuficienţă respiratorie, au tuse chinuitoare. Au febră, cei mai mulţi evoluează cu febră spectaculoasă şi au semne de insuficienţă respiratorie, respiră greu ca să mă exprim într-o variantă simplă, câteodată şuieră când respiră şi tuşesc foarte mult, este o tuse chinuitoare şi ziua, şi noaptea, boală de plămâni. Pe toţi i-am gestionat medical, dar să ştiţi că ne confruntăm cu un număr mare de cazuri faţă de alţi ani şi cu forme grave de boală. Dar nu a fost nevoie să intubăm niciunul, nu a fost nevoie de ajutorul ATI-ului, dar dacă intri în secţia de pneumologie aproape…omul şi masca de oxigen. Îi sprijinim astfel încât oxigenarea să fie optimă”, a precizat Dr. Daviţoiu.

Limitarea pe cât posibil a răspândirii bolii, cea mai bună variantă. Acest lucru se poate face prin diferite mijloace, printre care cele de igienă foarte cunoscute şi izolarea de colectivitatea în care merge copilul. Automedicaţia nu este recomandată. “Sfatul este de control epidemiologic, adică cumva dacă am putea limita contagiunea de la unul la altul, automat am controla şi boala, aici intră măsurile de tipul spălatul mâinilor, tuşitul şi strănutatul în cotul mâinii, nedistribuirea obiectelor de la unul la altul, alimente şi aşa mai departe, cei bolnavi trebuie ţinuţi sub tratament şi izolaţi de colectivitatea care să zicem că este cu copii sănătoşi, purtarea de mască. Ideea de a automedica copilul nu este cea mai bună idee. Nu cred că e greşit, dacă temperatura este înaltă, să-i administrezi un antitermic, dar dacă simptomatologia persistă sub formă de febră, de tuse, de modificare a stării generale, de dificultăţi de alimentaţie, de apetit şi aşa mai departe, atunci trebuie să ceară ajutorul cuiva. Cred că dacă sunt aduşi mai repede, dacă se adresează medicului lor, medicului de familie care gestionează copilul mai devreme este mai bine decât mai târziu. Într-adevăr, dacă iei povestea lor, probabil 25% sunt cu boală cu debut mare, dar ceilalţi sunt cu boală care a evoluat trenant şi s-a agravat”, a declarat medicul pentru News.ro.

Mai puține cazuri Covid la cei mici

Diferenţa faţă de boala Covid-19 se face foarte greu dacă cei mici nu sunt testaţi. La camera de gardă copiii fac testul covid astfel încât medicii să ştie cu exactitate ce este de făcut mai departe. Cazurile de covid la copii nu mai sunt acum atât de multe, faţă de perioada de acum două săptămâni. “Trebuie testaţi, asta facem şi noi la spital, pornim de la simptomele care definesc covid şi la copil sunt extrem de heterogene, inclusiv digestive, pornim de la ideea că de multe ori copiii mici, sugarul şi copilul mic au imunitate slabă şi atunci nu răspund cu febră, primul simptom în covid, febra, câteodată nu se manifestă la copil, motiv pentru care îi testăm pe toţi. Facem screening la camera de garda, îi testăm pe toţi. Dacă mă sunaţi acum 10 zile sau 20 erau foarte mulţi, acum nu mai sunt aşa copleşitor de mulţi, avem o curbă descendentă a numărului de cazuri diagnosticate cu infecţie SARS-CoV-2, însă, în ciuda faptului că ei nu sunt confirmaţi cu covid, fac forme severe de boală. Trebuie documentat dacă în antecedentele patologice ale acestor copii mai demult…avem copii care au fost bolnavi de trei ori de covid până acum, asta este dinamica, rămâne medicina să stabilească ce anume generează aceste forme pe care noi nu le înţelegem ca gravitate, am spus cu toţii la raportul de gardă de pediatrie, avem o patologie de parcă am fi în decembrie, ianuarie, şi e începutul lui septembrie”, a explicat Dr. Ana Maria Daviţoiu.

Sursa: observatornews.ro