Tradiții și obiceiuri de Sfântul Ilie 2024, în România. Ce nu ai voie să faci mâine!
n România, Sfântul Ilie, sărbătorit pe 20 iulie, este o zi bogată în tradiții și obiceiuri străvechi, respectate cu sfințenie de comunitățile din diferite regiuni ale țării. Această sărbătoare aduce în prim-plan credințe și superstiții transmise din generație în generație, fiecare având propriile sale semnificații și reguli de respectat.
În cultura populară românească, ziua de Sf. Ilie este asociată cu credințe și interdicții specifice, menite să aducă protecție și să asigure prosperitatea gospodăriilor. Printre cele mai cunoscute tradiții se numără:
Interdicția de a munci la câmp: Este o credință răspândită că în ziua de Sfântul Ilie nu este bine să se lucreze la câmp sau să se coasă, de teama unor posibile calamități naturale, cum ar fi furtuni sau grindină. Agricultorii și gospodarii preferă să lase uneltele de lucru în urmă și să se roage pentru protecție și belșug.
Evitarea spălării și tunsului părului: Se crede că în această zi nu este recomandat să se spele părul sau să se tundă, deoarece aceste acțiuni ar putea atrage asupra persoanei diverse neplăceri și nenorociri. Aceste interdicții sunt respectate mai ales de femei, care consideră că prin respectarea lor vor avea parte de noroc și sănătate.
Păstrarea de alimente în casă pentru a fi binecuvântate: Oamenii păstrează în această zi pâine și alte alimente în casă, crezând că vor fi binecuvântate și vor aduce bunăstare și protecție împotriva ghinionului.
Aprinderea de focuri și săritul peste ele:Tradițional, se aprindeau focuri mari în curtea caselor sau pe câmp, iar oamenii săreau peste ele, în semn de purificare și protecție împotriva relelor. Acest obicei avea și rolul de a alunga duhurile rele și de a aduce belșugul în gospodărie.
Udarea animalelor cu apă sfințită: În unele zone, se obișnuiește să se stropească animalele domestice cu apă sfințită în această zi, pentru a le proteja de boli și necazuri.
