Un schior profesionist a publicat pe un grup de pe Facebook un mesaj în care a relatat pe larg întâmplarea care a avut loca astăzi pe o pârtie de la Straja. Se pare ca un tânăr începător într-ale schiatului s-a aventurat alături de un grup de tineri pe o pârtie neamenajată. Acesta s-a accidentat grav la coloană și a rămas blocat în zăpadă pana la venirea echipajelor salvamont. Acesta a fost preluat de un elicopter SMURD și transportat la spital.
“Cum e viața asta când îți alegi prietenii prost?
Asta e din viața reală, de azi, 3 decembrie, de la Straja.
Este o poveste pentru părinți. Și pentru începătorii în sportul acesta.
Poate salvează pe cineva în viitor. Azi nu a salvat pe nimeni.
Sunt la Straja la schi. A treia zi din sezon. Antrenamente. Mă dau pe pârtia Constantinescu.
Prima porțiune este albastră, de începători. Perfectă pentru exerciții de tehnică. Ultima este abruptă, este roșie pentru intermediari și un coșmar de coborât pentru începători. De fapt, începătorii nu au ce să caute pe acolo.
Sunt în telescaun. Este cam 10:30.
Văd pe pârtie un grup de tineri, vreo 10.
Să zicem până în 20 de ani. Gălăgioși. Limbaj de cartier. Fără cască. “Țărani” în paradigma mea. Se distrau în felul lor.
Unul dintre ei nu știa să schieze. Era probabil prima lui zi pe pârtie. Ceilalți nu știau să schieze (știau doar să coboare pârtia fără să cadă jos) și făceau mișto în jurul lui.
Adică el cădea de mama focului pe acolo și ei râdeau de el.
Ei, prietenii lui, adică.
Evident că niciunul nu anticipa că ziua unuia dintre ei se va transforma într-un rahat și probabil toată viața lui va fi afectată de ce se va întâmpla în următoarele ore.
Așa e când nu e cap, prieteni, e vai de picioare.
Am trecut de vreo două ori pe lângă ei.
Erau pe partea albastră a pârtiei Constantinescu.
Când trec a treia oară erau la partea roșie a pârtiei.
Prietenii “știutori” de schi, în loc să-l sfătuiască pe băiat să-și dea jos schiurile din picioare și să coboare mergând, încearcă să-l învețe să coboare.
Adică el să coboare o pârtie roșie, în condițiile în care nu putea să stea în picioare pe o albastră.
Dezastru. Mergea 2 metri. Cădea. Și de la capăt.
M-am și oprit lângă ei și în mintea a mea a fost ceva de genul:
“Să le zic? să nu le zic?
Adică să le zic că prietenul lor trebuie să-și dea jos schiurile și să coboare pe picioare segmentul acela?
Să le zic că acolo el doar se poate accidenta?
Să le zic că poate să fie nasol?
Să le zic că el nu trebuie să meargă pe acolo?
Să le zic că ei sunt niște prieteni aiurea că-l aduc pe acolo?
M-am oprit din schiat. Sunt la 10 metri de ei.
Ezit.
Îmi zic că “Facerea de bine este…. de mamă” și că ei nu par educații suficient pentru a înțelege că vreau să-i ajut.
Probabil m-aș fi ales cu niște insulte.
Îi las în pace.
Cobor pârtia.
Mă sui în telescaun.
Mai trec vreo 20 de minute.
Schiez.
Nu i-am mai văzut, pârtia se aglomerase și eu eram concentrat la ale mele.
Sunt din nou în telescaun.
Îi văd din nou.
Nu mai sunt pe pârtie.
De ce ar fi? Pârtia este pentru femei însărcinate și copii mici. Bărbații adevărați se dau în off-piste.
Acolo sunt și ei. În off-piste, într-o zonă cu boscheți între pădure și pârtie.
O zonă pe care fusesem mai devreme și eu.
Era înghețată bine, adică trebuie skill-uri de schior adevărat pentru a trece prin ea.
Dar acum “amicii mei” tineri stau.
Sunt adunați în cerc.
Văd urme de schi care duc la grupul lor.
“Bă, ce fac ăia acolo?”
Telescaunul se apropie.
Văd două schiuri împrăștiate prin boscheți în spatele grupului lor.
Unul dintre ei era căzut, întins pe spate.
E începătorul. Cel aflat la prima zi de schi. Cel pe care prietenii lui buni l-au dus să schieze în off-piste.
Nu mișca.
Încercă să-mi dau seama dacă s-a întâmplat ceva nasol.
Telescaunul ajunge lângă ei. Mă uit cu atenție. Unii zâmbeau. Păreau relaxați.
Îmi zic “Sunt relaxați ăștia. Nu a pățit nimic. Doar a căzut.”
Cobor.
Mă urc iar în telescaun.
Hopaaa….
O dată cu telescaunul
Pleacă de jos șenilata Salvamontului.
În viteză. Cu semnale acustice pornite.
Îmi zic “La dracu. La tinerii ăia merge.”
Mai trec câteva minute. Ajung cu telescaunul în dreptul lor. Zona de boscheți este în stânga liniei telescanului, la vreo 30 de metri.
Tânărul era în aceeași poziție. Acesta este un semn nasol. Probabil a pățit ceva pe la coloană, cap.
Salvamontiștii îl imobilizau pentru a-l pune pe targă.
Exclam: “Ce înseamnă să-ți alegi prietenii de mers la schi greșit.”
Trec 30-40 de minute. Straja este survolată de un elicopter SMURD. A venit să-l ia.
Alt semn că e nasoală treaba.
Și acum vă întreb pe voi, prieteni
Cum vi se pare situația?
Cine e de vină aici?
E cineva de vină aici?
Tânărul că nu și-a ales bine prietenii?
Părinții lui că nu au avut grijă ce prieteni își face?
Poate dacă ar exista o “poliție” a pârtiei, un om care să aibă grjiă de siguranța schiorilor, interzicând accesul celor pe pârtiile nepotrivite celor care pot fi un pericol pentru ei și pentru ceilalți?
Oare e o idee bună asta? Oare se poate implementa și la noi? Știu că pe afară există un Ski Patrol.
Să ne vedem cu bine pe pârtii, prieteni!
Sănătoși! Și la trup și la cap. Și cu prietenii potriviți în jurul nostru” se arată în postarea de oe Facebook.
Omule ai probleme grave te-a lovit Eminescu in freza si vrei sa pari poet ,omule cel care sa acidentat nu era incepator ati incurcat persoanele incepatorul nu a patit nimic ba mai mult a plecat acasa sanatos .Victima a luato pe partea din afara partiei cu propria raspundere . Avem filmari pe gopro cu tot ce sa intamplat ,eu cred ca tu vrei sa faci o vizita la tribunal pentru dovezi false si povesti inventate