Programul prin care românii cu venituri mici primeau gratuit pachete cu 24 de kilograme de alimente este acum în dezbatere cu Comisia Europeană.
Dacă până acum persoanele defavorizate primeau direct pachetele cu alimente, de acum înainte acestea ar putea fi înlocuite cu vouchere sau tichete valorice.
Schimbarea ar crea însă dezechilibre majore în piață, afectând atât românii beneficiari, cât și producătorii români din industria agroalimentară și favorizând marile lanțuri de hipermarketuri.
Opt asociații patronale care reunesc cei mai mari producători români din industria agroalimentară atrag atenția că o serie de modificări în programul “Sprijin pentru persoanele defavorizate în vederea asigurării alimentelor de bază / mese calde” vor da naștere unor probleme serioase atât pentru beneficiarii programului, cât și pentru industria autohtonă.
Practic, principala modificare este înlocuirea alimentelor distribuite direct către persoanele vulnerabile cu vouchere, pe care acestea ar urma să le folosească în marile lanțuri de hipermarketuri pentru a-și cumpăra diverse produse.
Această precizare este inclusă în Ghidul Solicitantului publicat de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, coordonatorul fondurilor europene și instituția care gestionează relația României cu Uniunea Europeană.
Schimbarea nu doar că ar îngreuna accesul acestor persoane la alimentele propriu zise (având în vedere că vorbim despre persoane în vârstă sau cu dizabilități, care se deplasează cu greutate), ci ar însemna și o reducere a ajutorului efectiv pe care-l primesc.
Lansat în 2020, acest program este finanțat în cea mai mare parte din fonduri europene, prin Programul Operațional Incluziune și Demnitate Socială (POIDS), potrivit adevarul.ro.
Până acum, el a presupus distribuirea de ajutoare sub formă de produse alimentare de bază către aproximativ 1,2 milioane de români care trăiesc sub pragul sărăciei, beneficiarii fiind în cea mai mare parte pensionari, persoane cu dizabilități fizice și psihice, familii monoparentale și oameni fără adăpost.
Practic, cei 1,2 milioane de beneficiari au primit, o dată la jumătate de an, câte un pachet cu produse alimentare de bază.
Ce conțin pachetele cu 24 de kilograme de alimente
– făină albă de grâu (5 pungi de 1 kg);
– mălai (4 pungi de 1 kg);
– paste făinoase (2 pungi de 400 g)
– ulei (4 sticle de 1 l);
– zahăr (2 pungi de 1 kg);
– orez (4 pungi de 1 kg);
– conserve din carne de vită (5 cutii de 300 g);
– conserve din carne de porc (3 cutii de 300 g);
– conserve pate de ficat de porc (5 cutii de 200 g);
– borcane de compot de fructe (2 borcane de 720 ml);
– gem de fructe (1 borcan de 360 g);
– gem de fructe dietetic (1 borcan de 360 g).
Aceste pachete distribuite către românii defavorizați conțineau alimente furnizate de firme din România, produse autohton, la fabrici românești.
Prețurile pentru produsele respective nu includeau adaosul de retail, pentru că marfa era livrată direct de acești producători către autoritățile (în special Prefecturi din toată țara), care se ocupau mai departe de distribuirea pachetelor către românii săraci.
