Pe 9 martie, românii celebrează Sfinții 40 de Mucenici din Sevastia, o sărbătoare cu adânci rădăcini spirituale și culturale. Această zi comemorează sacrificiul a 40 de soldați romani din secolul al IV-lea, care și-au dat viața pentru credința creștină. În timp, sărbătoarea s-a împletit cu începutul anului agricol, dând naștere unor tradiții și obiceiuri specifice fiecărei regiuni.
În fiecare zonă a țării, sărbătoarea este marcată prin obiceiuri specifice, multe dintre ele legate de simbolistica cifrei 40 și de reînnoirea naturii.
- Mucenicii moldovenești – În Moldova, gospodinele pregătesc „sfințișori” sau „mucenici”, colaci copți în forma cifrei 8, unși cu miere și presărați cu nucă măcinată. Aceștia sunt oferiți familiei și vecinilor, simbolizând comuniunea și belșugul.
- Mucenicii muntenești și dobrogeni – În Muntenia și Dobrogea, mucenicii sunt mai mici și se fierb într-un sirop dulce, aromatizat cu scorțișoară și coajă de lămâie, apoi sunt presărați cu nucă. Preparatul, cunoscut drept „mucenici fierți”, amintește de lacul înghețat unde au fost martirizați sfinții.
- Obiceiul celor 40 de pahare – Se spune că în această zi bărbații trebuie să bea 40 sau 44 de pahare de vin ori rachiu, pentru a avea putere și sănătate tot anul. În unele zone, stropirea pământului cu vin simbolizează fertilitatea și rodnicia noului an agricol.
Forma mucenicilor moldovenești, cifra 8, are o semnificație aparte. Ea reprezintă echilibrul cosmic, infinitul și renașterea naturii, fiind asociată cu ciclurile anuale ale vieții. În contextul sărbătorii, aceasta sugerează atât sacrificiul mucenicilor, cât și trecerea de la iarnă la primăvară, de la moarte la înnoire.
Astfel, sărbătoarea Sfinților 40 de Mucenici îmbină credința, tradițiile populare și semnificațiile ancestrale legate de renașterea naturii, păstrându-și farmecul de-a lungul timpului.
