Andreea Ancuța este elevă la Liceul Tehnologic „Ion Mincu” din Târgu Jiu, iar pasiunea cu care scrie și recită poezii, i-a impresionat pe toți cei prezenți la Balul Bobocilor, organizat în urmă cu câteva zile. Pare un clișeu rostit la un bal, dar povestea Andreei este spusă dintr-un scaun cu rotile, de unde face toate aceste lucruri și de care este dependentă.
Desprea ea și talentul ei a povestit pe contul său de socializare, Lucian Budulan, reprezentant al Edilitara Public Târgu Jiu.
“Săptămâna trecută, am fost alături de elevii care au organizat, dar și de cei care au participat la Balul Bobocilor de la Liceul Tehnologic „Ion Mincu” din Târgu-Jiu.
Îi felicit pe toți cei implicați pentru munca depusă, dar mai mult decât atăt, îmi doresc să ascultați o poezie scrisă și interpretată de către Andreea Ancuta , elevă la Liceul Tehnologic „Ion Mincu”. De la Andreea avem cu toții de învățat, deși acest har pe care îl are nu este decât al ei și atât!
Bravo, Andreea, ține-o tot așa! Continuă să încânți oamenii din jurul tău cu acest talent special, continuă să vezi binele și frumosul din oameni și mulțumesc că mi-ai dat ocazia să te cunosc și să pot să postez acest videoclip!
Din păcate, nu am apucat să filmez decât a doua parte a poeziei, dar Andreea m-a ajutat cu versurile întregii creației proprii.
„Am uitat ce-i fericirea
De când e lumea, omul vrea
Și niciodată nu-i ajunge.
Trece peste cadavre,
Înoată in bălți de sânge
Nu tre’ sa fii profet,
Sa știi unde o sa ducă planul!
Atâta timp cât ne conduc:
Ura,lăcomia și banul.
Vezi frați buni cum se cearta
Pe o bucată de pământ,
Părinții lor doar ce s au dus,
Da,s-ar întoarce din mormânt.
„Vreau eu partea cea mare,
De ce sa ai tu mai mult soare?”
Am uitat ca pe pământ,
Suntem doar păsări călătoare.
Doamne,da-mi putere,
Ca sa pot schimba păcatul
Ce fac oamenii sa lupte
Unul împotriva la altul!
Și de-ar fi să-l iau asupra mea,
N-as ezita o clipa
Atâta timp cât pe pământ,
O sa văd lumea fericita
Și lasă-i tu pe ei
Sa înțeleagă ce e viața,
Căci eu sunt fericit,
Când deschid ochii dimineața!
Dezbracă ma de trup,
Sa zbor și sa le văd pe toate
Te rog ia-ma in brațe,
Și spală-ma de păcate
Actor pe scena vieții,
Joc pana cade cortina.
Nu iau nimic cu mine,
Nici casa și nici mașina.
Văd oameni pe strada,
Care nu își întorc privirea.
Muncesc din zori pana seara,
Au uitat ce-i fericirea.
O mama ce se chinuie,
Cu greu sa își crească fii
Un tata ce își vede
Doar o data pe an copii.
Un frate,un părinte
Pe care abia îl tine minte,
Am uitat demult…
Sa ne mai bucuram,
De lucruri simple
Doamne,da-mi puterea ta,
Sa pot schimba păcatul,
Sa fac oameni sa nu stea
Unul fără altul.
Și de-ar fi să-l iau asupra mea
Chiar împotriva firii,
Lasă-ma,sunt fericit,
Ca pot unii familii!
Și da-le tu lumina
Sa înțeleagă ce e viața,
Ca cea mai mare avere,
E un zâmbet dimineața!
Sa ai familia aproape,
Nu-s lucruri mărunte!
Sa îi ai pe toți la masa,
Și sa-i săruți pe frunte
P.S: autor Ancuța Andreea”” , a scris Lucian Budulan pe Facebook.
