În prima zi a Anului Nou, ortodocșii şi catolicii de rit bizantin îl sărbătoresc pe Sfântul Vasile, unul dintre sfinţii care au apărat cu toată puterea dreapta credinţă într-o vreme în care biserica lui Hristos era prigonită.
Tradiţiile acestei zile, prima din an, au drept scop colindatul şi oglindesc preocupările vieţii ţăranului: muncile agricole, fertilitatea câmpului, culesul roadelor pământului. De aceea, cele mai importante texte magice care se rostesc în această zi sunt Semănatul, Pluguşorul, Plugul cel mare.
Superstiţii în prima zi a Anului Nou
Primei zile din an îi sunt specifice o serie întreagă de superstiţii pe care mulţi români încă le respectă ca să le meargă bine şi să fie feriţi de rele.
Astfel, cei care vor să aibă noroc în Noul An obişnuiesc ca, pe 1 ianuarie, să fiarbă o căpățână de porc căci el răneşte cu râtul înainte şi, în acest fel, vor avea parte de un an îmbelșugat și toate le vor merge ca pe roate. În schimb, nu este bine să fierbi găină în aceasta zi, existând credinţa că aşa cum găina râcâie cu gheara tot înapoi, tot aşa vor merge lucrurile.
De asemenea, pentru a munci cu spor în anul care începe, oamenii trebuie să ia în mână unealta cu care muncesc frecvent. Aceasta trebuie mânuită de trei ori.
De Sfântul Vasile, este bine ca bărbații să bea mult vin. Cu cât roșeața din obraz este mai evidentă, cu atât bărbatul va fi mai sănătos.
De asemenea, există credinţa că, dacă pe 1 ianuarie pui gând bun la toate şi le meneşti tuturor de bine, îţi dă Dumnezeu sănătate, bucurie, noroc şi spor.
Potrivit unei alte superstiţii, este bine ca fetele nemăritate care vor să-şi găsească alesul să se ducă despletite la un mesteacăn sau alt arbore şi să descânte pentru măritiş, pentru bunăstare şi peţitori.
De pe masa de Sf Vasile nutrebuie să lipsească plăcinta cu răvaşe. Cei care mănâncă plăcintă găsesc răvaşele care le prevestesc pentru anul care vine.
