Petrila, orașul minier de pe Valea Jiului unde se afla cea mai veche mină e exploatare a cărbunelui, a ajuns în anii post-decembriști un oraș părăsit și lipsit de viață, după ce minele au fost închise iar orașul cenușiu devenise lipsit de viață și de orice perspectivă de supraviețuire.
Cel care s-a încăpățânat să dea orășelului o șansă este cunoscutul caricaturist Ion Barbu, care a gândit mai multe proiecte prin care să dea culoare orașului și să-l readucă la viață. A reușit să salveze patrimoniul industrial al orașului de la demolare, convingând ministerul Culturii să claseze clădirile fostei mine și să le introducă pe lista monumentelor istorice și a colorat orașul pictând case și garaje și promovând scrisul pe pereți, într-o manieră cu totul originală, care a ajuns să atragă o mulțime de curioși.
Un Muzeu al Mamei, unic în Europa, s-a înființat la Petrila în urmă cu mai bine de un deceniu grație inventivității aceluiași artist și caricaturist Ion Barbu, și chiar dacă se află pe o stradă destul de dosnică, într-o casă pitită printre blocuri, a atras până acum vizitatori de pe cele mai îndepărtate meridiane ale globului, scrie publicația pressalert.ro.
Nu e greu de găsit, căci pe Ion Barbu îl cunoaște toată lumea din Petrila și toți dau îndrumări despre locul în care se află muzeul. „Pentru că Dumnezeu nu putea să fie peste tot, el a inventat-o pe Mama”, este motto-ul muzeului, iar „cine intră aici întâlnește fărâme din mama domniilor lor”, spune Ion Barbu.
Muzeul, care se dorește a fi un omagiu adus mamei, cea mai iubită ființă de pe pământ, a fost amenajat într-o casă a familiei în care artistul a copilărit și este dedicat memoriei mamei sale, evocată prin o sumedenie de obiecte din interioarele caselor de la jumătatea secolului trecut, precum și prin numeroase fotografii, unele de care se leagă povești senzaționale.
Casa a fost transformată în muzeu la scurt timp după dispariția mamei sale și colecția de obiecte ale familiei a fost completată cu exponate ale altor oameni de cultură, scriitori, artiști sau poeți, care amintesc de mamele acestora. De altfel, fiecare obiect, de la un abac (calculatorul de pe vremuri), un sufertaș sau un diascop și multe obiecte care pot părea banale dar au semnificația lor pentru copiii Virginiei Barbu, vase de bucătărie pe care sunt scrise rețete vechi, ca să nu se piardă, își are rostul lui în casa cu amintiri.
O particularitate a muzeului este că obiectele pot fi atinse, inclusiv pozele care înfățișează personaje cunoscute, cărțile din muzeu, manualele copiilor din anii ʹ60 și caietele lor de școală, păstrate în casa maternă, pot fi răsfoite de curioși.
Muzeul Mamei, care nu beneficiază de nici o susținere, este vizitat de peste 1.500 de turiști în fiecare an și se dorește a fi un muzeu viu, unde au loc proiecții de film, lansări de carte sau seri muzicale.
Muzeul poate fi vizitat pe baza unei cereri prealabile pe pagina de Facebook Motherʹs Muzeum.
