În ceea ce privește cazurile de mușcătură de căpușe, situația la nivelul Spitalului Județean de Urgență Târgu-Jiu este de aproximativ 40 de pacienți care s-au prezentat la UPU de când a început sezonul grătarelor și ieșirilor în aer liber. “Pacienților care ajung la UPU mușcați de căpușe li se acordă îngrijiri medicale- li se extrage căpușa sau restul de căpușă, se dezinfectează locul mușcăturii și apoi sunt trimiși către Secția Boli Infecțioase-Camera de Gardă Boli Infecțioase pentru recomandare/administrare de tratament. Majoritatea primesc tratament cu amoxicilină pentru o perioadă de șapte zile” a declarat purtătorul de cuvânt al SJU Tg.Jiu.
Mușcătura de căpușă
Material informativ realizat de dr. Cornoiu Cristina
medic specialist medicină de familie – Cabinet Planificare familială, Spitalul Județean de Urgență Târgu-Jiu
Mușcătura de căpușă poate transmite boli deosebit de grave la om, precum babesioza, boala Lyme și encefalita de căpușă. Căpușele sunt paraziți externi ce se hrănesc cu sânge și trăiesc în apropierea solului, în ierburi înalte, în grămezi de frunze și în zone cu verdeață. Există mai multe specii de căpușe. Nu toate mușcăturile de căpușă sunt periculoase; multe căpușe nu transmit nicio boală.
Căpușele sunt insecte parazite, din aceeași clasă cu păianjenii, și se hrănesc cu sângele corpului gazdă (om, animal). Dacă nu sunt depistate, pot să reziste până la câteva zile pe corpul gazdă.
Ajunse pe corpul gazdă, căpușele preferă să migreze spre zona axilară, inghinală sau la nivelul scalpului. Prin mușcătură, acestea își introduc capul sub piele și încep să se hrănească. Mărimea lor crește pe măsură ce se hrănesc cu mai mult sânge. Căpușele nu zboară și nu sar.
Gazda principală sunt rozătoarele mici, dar accidental și omul. Infecțiile la om apar în perioada când căpușele sunt foarte active (aprilie – noiembrie), direct prin înțepătură (mușcătură) sau indirect prin consumul de produse lactate nepasteurizate de la capre, oi, vaci (toxina se secretă în lapte).
Înțepătura sau mușcătura de căpușă este ușor de recunoscut, pentru că în cele mai multe dintre cazuri este vizibilă. Totuși, există riscul ca cele de foarte mici dimensiuni să nu poată fi observate. De aceea, după revenirea dintr-o ieșire în natură, este important ca fiecare persoană să se verifice foarte bine, din cap până-n picioare.
Mușcătura sau înțepătura de căpușă poate să nu producă niciun simptom. În schimb, persoanele alergice pot sa resimtă durere la locul mușcăturii, tumefacție, senzație de arsură în locul afectat și chiar dificultăți respiratorii.
Cel mai important lucru pe care-l are de făcut o persoană după ce a constatat prezența căpușei este să meargă la un medic, la o cameră de gardă a unui spital, fie el de copii sau de adulți. Îndepărtarea căpușei este o intervenție nu foarte facilă, pentru ca este esențial să fie smuls și capul. În cabinetele medicale există instrumente speciale pentru aceasta intervenție.
Pentru a preveni apariția simptomelor ulterioare, medicul poate prescrie administrarea unui antibiotic.
In cazuri extreme, când nu există posibilitatea de a ajunge în timp foarte scurt la un medic, căpușa se îndepărtează imediat cu penseta prin tracțiune ușoară și continuă. Nu se întoarce și nu se rotește căpușa într-o parte sau alta. Pensa se va aplica cât mai aproape de piele pentru a nu lăsa bucăți din gura căpușei în piele. Nu se va zdrobi corpul căpușei. Mâinile se protejează cu mănuși sau tifon. După scoaterea căpușei, zona se spală cu apă și săpun și se dezinfectează cu un dezinfectant incolor. Zona va fi observată 30-40 zile, iar daca apare o pustulă sau alt semn la locul mușcăturii se va consulta imediat medicul infecționist. Nu se utilizează căldura sau alte substanțe (gaz, acetonă, vaselină, petrol, amoniac, sursă de căldură etc.) pentru a îndepărta căpușa aflată în piele. Prin aceste metode nu numai că nu se reușește scoaterea căpușei, dar se poate ca insecta să se adâncească și să elibereze mai multă salivă (care crește riscul de transmitere a bolii).
Căpușele, prin mușcătura lor, sunt factori de risc în transmiterea unor boli ca:
• Babesioza – are simptome asemănătoare răcelii – febră, dureri musculare, senzație de oboseală; se tratează cu antibiotice; nu există vaccin împotriva bolii.
• Boala Lyme – cele mai importante simptome sunt febra, durerile de cap, erupție la nivelul pielii (se răspândește în decurs de câteva zile); se tratează cu antibiotice; nu există vaccin împotriva acesteia.
• Encefalita de căpușă – simptomele importante sunt febra, durerile de cap, amețelile, dureri ale articulațiilor, dar și simptome neurologice; este cea mai importantă arboviroză în Europa, afectând Suedia, Polonia, Centrul Europei (Cehia, Slovacia, Austria, Elveția, Slovenia, Ungaria) și țările fostei Uniuni Sovietice.
Nu toate căpușele sunt infestate, astfel că multe căpușe nu transmit nicio boală.
Persoanele care călătoresc în zone cu risc pot reduce expunerea la mușcătură sau înțepătura de căpușă aplicând următoarele măsuri preventive:
o Portul de îmbrăcăminte în culori deschise, pentru a putea observa căpușele; îmbrăcămintea va acoperi mâinile și picioarele, pantalonii trebuie introduși în ciorapi și mânecile la cămăși nesuflecate.
o Utilizarea substanțelor repelente pentru piele expusă și haine – gravidele și copiii sub 12 ani vor consulta medicul înainte de utilizare.
o Persoanele care au călătorit în zone endemice și care prezintă simptome în urma unei mușcături (înțepături) de căpușă trebuie să consulte medicul de familie sau medicul infecționist.
