A doua zi de Paște: obiceiuri, tradiții și superstiții
În unele regiuni ale țării, tradiția „udatului fetelor” încă se mai păstrează în a doua zi de Paște, iar un alt obicei specific acestei zile este modul diferit în care se ciocnesc ouăle: „cap cu dos”.
Deși mai puțin cunoscute, obiceiurile din a doua zi de Paște fac parte dintr-un set mai larg de tradiții pascale, păstrate din generație în generație.
Ciocnitul ouălor invers
Una dintre ele este modul cum trebuie ciocnite ouăle în fiecare dintre cele trei zile de Paște. Astfel, dacă în prima zi (duminica Paștelui) se ciocnesc ouăle doar „cap cu cap”, în a doua zi (luni) se permite ciocnirea „cap cu dos”, iar în următoarele zile chiar „dos cu dos”.
Ce nu e bine să faci în a doua zi de Paște
Tradiția populară menționează și o serie de interdicții valabile în prima zi de Paște. Nu era voie să se iasă din sat, nu se mătura în casă, nu se gătea, iar masa festivă trebuia să rămână așezată timp de trei zile, ca simbol al bucuriei continue a Învierii.
Stropitul, un obicei încă păstrat în Ardeal
Un alt obicei cunoscut este cel al stropitului cu apă. Acesta amintește de o legendă conform căreia o fată de evreu ar fi leșinat la aflarea veștii Învierii lui Iisus, iar pentru a fi readusă la viață, a fost stropită cu apă. Lunea, în mod tradițional, băieții stropeau fetele din sat, iar marțea, rolurile se inversau – fetele îi stropeau pe băieți. Acest ritual s-a păstrat în unele locuri, sub o formă modernizată: vizitatorii își stropesc rudele și prietenii cu parfum, în semn de urare și respect.
Tot în credința populară se spune că în a doua zi de Paște se deschid porțile iertării și ale Raiului. Se crede că persoanele care mor în această zi sunt scutite de Judecata de Apoi și intră direct în Împărăția Cerurilor.
