Tânăra generație din România începe să creadă în valorile regimurilor totalitare. O cercetare sociologică arată că 41% dintre tinerii cu vârste între 18 și 34 de ani sunt în favoarea instaurării unui regim totalitar fără alegeri regulate.
Tinerii au această percepție din mai multe motive: simt că democrația nu li se potrivește, sunt nesiguri de viitorul lor, iar politicienii de extremă dreapta sunt tot mai vizibili pe rețelele sociale.
„Toate frustrările, toate nemultumirile pe care tinerii le au duc doar acolo, aceste lucruri sunt factori de risc psihologic și lipsa de perspective economice nedreptăți și ilegalități sociale”, spune Ovidiu Telegescu, psiholog.
Chiar dacă există acest trend în rândul generației tinere, societatea românească rămâne atașată valorilor democratice și orientării către Uniunea Europeană și NATO, iar Rusia este percepută ca o amenințare la adresa securității naționale. Cu toate acestea, narațiunile anti-occidentale câștigă din ce în ce mai mult teren în discursul public din România.
Opinia publică din România este în general favorabilă conceptului de democrație. Conform unui sondaj al GLOBSEC, 82% dintre respondenți consideră că trăiesc într-o democrație liberală în care drepturile sunt și trebuie protejate. În același timp, 81% dintre respondenți cred că un regim democratic bazat pe drepturile omului și statul de drept este benefic pentru țara noastră.
Spre deosebire de tineri, dintre persoanele cu vârsta de peste 55 de ani care au trăit sub regimul comunist, doar 25% sunt de acord cu instaurarea unui regim totalitar. În plus, în 2024, 41% dintre respondenți au fost mulțumiți de modul în care funcționează democrația, față de 23% în anul 2022. Această îmbunătățire ar veni pe fondul creării coaliției de guvernare PSD-PNL în 2021, conform GLOBSEC. România a depășit la acest capitol Slovacia, Ungaria și Bulgaria.
În prezent, 83% dintre români susțin rămânerea țării în Uniunea Europeană. Sprijinul pentru UE a oscilat între 73% și 89% în ultimii ani, și a înregistrat cele mai mici nivele în 2021 și 2022 din cauza pandemiei de COVID-19 și a modului în care Blocul Comunitar a gestionat această criză.
Un trend similar a fost observat și în cazul NATO. Dacă în timpul pandemiei rata de încredere în Alianță a scăzut, odată cu declanșarea invaziei ruse în Ucraina în 2022, această rată a crescut de la 77% în 2021 la 80% în 2022 și apoi la 88% în 2024.
În 2024, 78% dintre persoanele chestionate consideră că apartenența la NATO scade probabilitatea ca țara noastră să fie atacată de un alt stat, comparativ cu 2023 când se înregistra un nivel de 73% la această categorie.
În plus, încrederea în instituțiile din România a crescut față de 2022. Astfel, încrederea în Guvern este de 48%, față de 25% în 2022, și în Parlament de 44%, față de 26% în 2022.
